Berberis aquifolium

especie de planta

La uva d'Oregón o mahonia (Berberis aquifolium) ye una especie de la familia de les Berberidacees.

Berberis aquifolium
Clasificación científica
Reinu: Plantae
División: Magnoliophyta
Clas: Magnoliopsida
Orde: Ranunculales
Familia: Berberidaceae
Subfamilia: Berberidoideae
Tribu: Berberideae
Subtribu: Berberidinae
Xéneru: Berberis
Especie: Berberis aquifolium
Pursh
Consultes
Royal Botanic Gardens, Kew Royal Botanic Gardens, Kew y Royal Botanic Gardens, Kew
World Flora Online World Flora online y World Flora online
[editar datos en Wikidata]
Frutos, inda inmaduros.
Ilustración

Calteres editar

Esta trupa especie arbustiva algama 1,8 m d'altu y anchu. Los sos pinnaes fueyes verde intensu, de 20 cm de llargu, consten de 5 ó 9 foliolos paecíos a los del xardón y nos meses más frescos adopten tonos púrpura. En primavera tempranamente, apaecen atarraquitaes cabezueles florales de color mariellu vivu. Frutu azuláu na seronda.[1]

Distribución editar

Nativa del oeste d'América del Norte.

Usos editar

Los pequeños frutos púrpura-negru, que son bien grandes y contienen tarta de granes, incluyir en cantidaes más pequeñes na dieta tradicional de los pueblos aboríxenes del Noroeste del Pacíficu. Anguaño utilícense dacuando pa faer auria.[2]

Usada en xardinería. Afacer a tou tipu de suelos. Clima templáu, aguanta'l fríu. Esposición semisombreada. Débese-y de prauticar fradadura de formación pa provocar la emisión de cañes y faelos compactos.[3]

Na medicina tradicional ye usada pol so conteníu d'alcaloide berberina.[4]

Taxonomía editar

Berberis aquifolium describióse por Frederick Traugott Pursh y espublizóse en Flora Americae Septentrionalis; or, . . . 1: 219, pl. 4. 1814[1813].[5]

Etimoloxía

Berberis: nome xenéricu que provién del la forma llatinizada del nome árabe de la fruta.[6]

aquifolium: epítetu llatín que significa "como'l xardón".[7]

Sinonimia
  • Berberis aquifolium var. aquifolium
  • Berberis aquifolium var. juglandifolia Rehder
  • Berberis fascicularis Sims
  • Berberis fasciculata Schult. & Schult.f.
  • Berberis pinnata Banks ex DC.
  • Mahonia aquifolium (Pursh) Nutt.
  • Mahonia diversifolia Sweet
  • Odostemon aquifolium (Pursh) Rydb.[8]

Ver tamién editar

Referencies editar

  1. Varios autor (2006). Botánica. Könemam. ISBN-10:3-8331-2158-0 ISBN-13:978-3-8331-2158-6.
  2. (1994) Plants of Coastal British Columbia: including Washington, Oregon & Alaska, rev. ed.. Vancouver: Lone Pine Publishing, páx. 95. ISBN 978-1-55105-532-9.
  3. Prieto-Puga, J. (1993). Guía de Plantes de Xardín editorial=Madrid:Pirámide. ISBN 84-368-0694-8.
  4. «Simultaneous determination of jatrorrhizine, palmatine, berberine, and obacunone in Phellodendri Amurensis Cortex by RP-HPLC». Zhongguo Zhong yao za zhi = Zhongguo zhongyao zazhi = China journal of Chinese materia medica 35 (16):  páxs. 2061–4. 2010. PMID 21046728. 
  5. «Berberis aquifolium». Tropicos.org. Missouri Botanical Garden. Consultáu'l 22 de febreru de 2014.
  6. En Nomes Botánicos
  7. N'Epítetos Botánicos
  8. Berberis aquifolium en PlantList

Bibliografía editar

  1. Flora of North America Editorial Committee, e. 1997. Magnoliidae and Hamamelidae. Fl. N. Amer. 3: i–xxiii, 1–590.
  2. Hickman, J. C. 1993. The Jepson Manual: Higher Plants of California 1–1400. University of California Press, Berkeley.
  3. Hitchcock, C. H., A.J. Cronquist, F. M. Ownbey & J. W. Thompson. 1984. Salicaceae to Saxifragaceae. Part II: 1–597. In C. L. Hitchcock Vasc. Pl. Pacif. N.W.. University of Washington Press, Seattle.
  4. Munz, P. A. & D. D. Keck. 1959. Cal. Fl. 1–1681. University of California Press, Berkeley.
  5. Scoggan, H. J. 1978. Dicotyledoneae (Saururaceae to Violaceae). 3: 547–1115. In Fl. Canada. National Museums of Canada, Ottawa.
  6. Whittemore, A. T. 1993. Berberis (Berberidaceae). 20 pp.

Enllaces esternos editar