Diferencies ente revisiones de «Bacteria»

Contenido eliminado Contenido añadido
m Bot: Troquéu automáticu de testu (-carbohidrato +carbohidratu)
m Bot: Troquéu automáticu de testu (-carbohidratu]]s +carbohidratu|carbohidratos]])
Llinia 227:
Nel suelu, los microorganismos qu'habiten la [[rizosfera]] (la zona qu'inclúi la superficie del raigañu y la tierra que se xunta a ella) realicen la [[fixación de nitróxenu]], convirtiendo'l nitróxenu atmosféricu (n'estáu [[gas]]eoso) en compuestos nitroxenaos.<ref>{{Cita publicación|autor=Barea J, Pozu M, Azcón R, Azcón-Aguilar C |títulu=Microbial co-operation in the rhizosphere | url=http://jxb.oxfordjournals.org/cgi/content/full/56/417/1761 |revista=J Exp Bot |volume=56 |númberu=417 |páxines=1761–78 |añu=2005 |pmid=15911555}}</ref> Esto apurre a munches plantes, que nun puen afitar el nitróxenu por sigo mesmes, una forma fácilmente absorbible de nitróxenu.
 
Munches otres bacteries atópense como simbiontes en seres humanos y n'otros organismos. Por exemplu, nel tractu dixestivu abonden unes mil especies bacterianes. Sinteticen vitamines tales como [[ácidu fólicu]], [[vitamina K]] y [[biotina]]. Tamién llelden los [[carbohidratu|carbohidratos]]s complexos indigeribles y converten les proteínes de la lleche n'ácidu láctico (por casu, ''[[Lactobacillus]]'').<ref>{{Cita publicación|autor=O'Hara A, Shanahan F |títulu=The gut flora as a forgotten organ |revista=EMBO Rep |volume=7 |númberu=7 |páxines=688–93 |añu=2006 |pmid=16819463}}</ref><ref>{{Cita publicación|autor=Zoetendal Y, Vaughan Y, de Vos W |títulu=A microbial world within us |revista=Mol Microbiol |volume=59 |númberu=6 |páxines=1639–50 |añu=2006 |pmid=16553872}}</ref><ref>{{Cita publicación|autor=Gorbach S |títulu=Lactic acid bacteria and human health |revista=Ann Med |volume=22 |númberu=1 |páxines=37–41 |añu=1990|díi = PMID 2109988}}</ref> Amás, la presencia d'esta flora intestinal inhibe la crecedera de bacteries potencialmente patóxenes (xeneralmente por esclusión competitiva). Munches vegaes estes bacteries beneficioses viéndense como suplementos dietéticos [[probióticu|probiótico]]s.<ref>{{Cita publicación|autor=Salminen S, Gueimonde M, Isolauri Y |títulu=Probiotics that modify disease risk | url=http://jn.nutrition.org/cgi/content/full/135/5/1294 |revista=J Nutr |volume=135 |númberu=5 |páxines=1294–8 |añu=2005 |pmid=15867327}}</ref>
 
=== Patóxenos ===