Achillea alpina

especie de planta

Achillea alpina ye una especie perteneciente a la familia de les asteracees.

Achillea alpina
Clasificación científica
Reinu: Plantae
División: Magnoliophyta
Clas: Magnoliopsida
Subclas: Asteridae
Orde: Asterales
Familia: Asteraceae
Subfamilia: Asteroideae
Tribu: Anthemideae
Subtribu: Matricariinae
Xéneru: Achillea
Especie: A. alpina
Consultes
Royal Botanic Gardens, Kew Royal Botanic Gardens, Kew
World Flora Online World Flora online
[editar datos en Wikidata]
Vista de la planta
Flores

Descripción editar

Son plantes perennes, qu'algamen un tamañu de 50-80 cm (fibroses enraigonaos y rizomatosa) Los tarmos argutos, ramificaos o non ramificáu distal. Fueyes sésiles; llinial-llanceolaes a oblongo-llanceolaes, de 5-10 cm × 4-8 mm, (márxenes serruchaos a doblemente serruchaos). Inflorescencies de 10-25 + flores, simples o compuestes, matrices corimbiformes, con 20-30 filarios en ± 3 series, (verde claru, márxenes de marrón claro a escuru, nerviu central verde o mariellu-verde escuru) llanceolaes a oblanceolada. Rayos florales 6-8 (-12), pistilaes, fértiles; coroles blanques, laminas de 01.03 × 02.03 mm. Los floretes del discu 25-30 +; coroles de color abuxáu o blancu amarellentáu, de 2-3 mm, cipselas 2,5 mm. Tien un númberu de cromosomes de 2 n = 36.[1]

Distribución y hábitat editar

Tien un floriamientu tempranu dende xunetu a principiu de setiembre, nos cantos de monte, cantos de carreteres, veres de los llagos, a lo llargo de los regueros, güelgues; a una altitú de 100-600 metros. Nel norte d'América del Norte y n'Asia.

Taxonomía editar

Achillea alpina describióse por Carlos Linneo y espublizóse en Species Plantarum 2: 899. 1753.[2]

Etimoloxía

Achillea nome xenéricu nomáu n'honor d'Aquiles.[3] Indicóse tamién que'l nome, más específicamente, provién de la guerra de Troya, onde Aquiles curó a munchos de los sos soldaos y al propiu rei Télefo, rei de Micenas, utilizando'l poder que la milenrama tien pa detener les hemorraxes.[4]

alpina: epítetu llatín que significa "alpina, qu'atopa nos montes".[5]

Variedaes aceptaes
Sinonimia
  • Achillea angustifolia Salisb.
  • Achillea bocconii W.D.J.Koch
  • Achillea cristata Willd.
  • Achillea denticulata Besser ex Heimerl
  • Achillea depressa Fisch. ex Herder
  • Achillea mongolica Fisch. ex Spreng.
  • Achillea multiflora Hook.
  • Achillea punctata Moench
  • Achillea ramosissima Moench
  • Achillea sibirica Ledeb.
  • Achillea sibirica subsp. mongolica (Fisch. ex Spreng.) Heimerl
  • Achillea sibirica var. sibirica
  • Achillea squarrosa Hassk.
  • Achillea subcartilaginea (Heimerl) Heimerl
  • Ptarmica mongolica (Fisch. ex Spreng.) DC.
  • Ptarmica sibirica Ledeb.[6]

Ver tamién editar

Referencies editar

  1. Achillea alpina en Flora of North America
  2. «Achillea alpina». Tropicos.org. Missouri Botanical Garden. Consultáu'l 26 de xineru de 2014.
  3. CRONQUIST, A., A. H. HOLMGREN, N. H. HOLMGREN, J. L. REVEAL & P. K. HOLMGREN (1994) Intermountain Flora. Vascular Plants of the Intermountain West. U.S.A. Vol. 5. Asterales.
  4. TRIANO, E. C. (1998) Flora del Subbético Cordobés. Catálogu, recursos ya intereses. Diputación Provincial de Córdoba.
  5. N'Epítetos Botánicos
  6. Achillea alpina en PlantList

Bibliografía editar

  1. Flora of China Editorial Committee. 2011. Flora of China (Asteraceae). 20–21: 1–992. In C. Y. Wu, P. H. Raven & D. Y. Hong (eds.) Fl. China. Science Press & Missouri Botanical Garden Press, Beijing & St. Louis.
  2. Flora of North America Editorial Committee, e. 2006. Magnoliophyta: Asteridae, part 6: Asteraceae, part 1. Fl. N. Amer. 19: i–xxiv, 1–579.

Enllaces esternos editar